Dacă

Dacă ştii cumpătul să ţi-l păstrezi, când toţi în jurul tău şi-l pierd
Și tot pe tine te-nvinovăţesc,
Dacă încrederea în tine nu-ţi slăbeşte când toţi în juru-ţi se-ndoiesc,
Dacă până şi îndoiala lor tu ştii s-o stăpâneşti;
Dacă, neostenind de-ndelungata aşteptare, ştii încă să aştepţi,
Sau, de minciună-nconjurat, minciuna nu o foloseşti
- Fără să vrei să pari prea bun sau prea înţelepţeşte să vorbeşti
Dacă ştii să visezi astfel ca visul să nu te robească,
Dacă ştii să gândeşti fără ca singur gândul ţel să-ţi fie,
Dacă ştii să-nfrunţi deopotrivă izbânda şi necazul
Și pe-aceste două mari amăgitoare cu-aceeaşi ochi să le priveşti,
Dacă poţi îndura ca adevăruri ce-ai rostit, răstălmăcite de mişei, laţ pentru proşti s-ajungă
Sau lucrurile carora le-ai închinat o viaţă zdrobite să le vezi , şi din nimic, din nou să le zideşti
Dacă din tot ce-ai dobândit, poţi face o singură grămadă
Pe care s-o arunci din nou în joc, şi, dintr-o dată
Dacă pierzi, să ştii s-o iei iar de la capăt:
Inima, nervi şi simţuri dacă ştii să le cruţi
Ca să-ţi poată sluji şi-atunci când vor slăbi
Şi-astfel să faci ca ele să dureze şi-atunci când nu vei fi
Decât doar o voinţă care să le ordone: Rezistaţi !
De poţi să te-ntovarăşeşti cu regi şi să rămâi curat,
De poţi vorbi mulţimilor fără a fi-ngânfat,
De nu te pot răni duşmanii şi nici prea iubitorii tăi prieteni,
De se pot bizui pe tine toţi, dar nu prea mult doar unul,
Dacă minutul ne-ndurător în şaizeci de secunde preţioase-l poţi schimba,
Atunci întreaga lume, cu tot ce ea cuprinde, îţi aparţine
Şi ce e mai de preţ, prietene, un OM întreg vei fi făcut din tine.

poezie de Rudyard Kipling
sursă foto Wikipedia

Citate…

”Sufletele care nu-și spovedesc niciodată tainele… sunt ca odăile cu ferestrele închise, care nu se aerisesc.” Octavian Goga

***

”Cine se îndoiește de victorie pierde singur.” Lao Tze

***

”Poți critica la altul defectele tale, fiindcă pe acelea le cunoști mai bine.” Nicolae Iorga

***

”Trebuie să ari când e timpul să ari, nu când ai chef.” Octavian Paler

***

”Plăcerea de a face un lucru adaugă perfecțiune produsului final” Aristotel

***

”Te poți împodobi cu penele altuia dar nu poți zbura cu ele” Lucian Blaga

***

”Există lucruri care știm că sunt imposibil de realizat, până când vine cineva care nu știe acest lucru și le realizează” Albert Einstein

***

”Fă-ți datoria oricând. Totdeauna va fi cineva care să te vadă: tu însuți.” Nicolae Iorga

***

”Încearcă să nu fii un om de succes, ci un om de valoare.” Albert Einstein

***

”Ai grijă de gândurile tale… Vor deveni cuvintele tale. Ai grijă de cuvintele tale… Vor deveni faptele tale. Ai grijă de faptele tale… Vor deveni obiceiurile tale. Ai grijă de obiceiurile tale… Vor deveni caracterul tău. Ai grijă de caracterul tău… Va deveni destinul tău.” Frank Outlaw

***

”Cândva oamenii se temeau de viitor; acum se teme viitorul de oameni” Werner Mitsch

***

”Televiziunea ne oferă subiecte de reflecție, dar suprimându-ne timpul de a reflecta.” G. Cesbron

***

”Adevăratele greșeli sunt acelea care nu se repetă niciodată” Confucius

***

”Trăim într-o lume a excepționalului, în care normalul n-are nicio șansă de a se realiza.” Lucian Blaga

***

”Cea mai minunată viață e aceea care niciodată nu a avut nevoie de o minune. Nicolae Iorga

***

”Vine o vreme când lacrimile cad înăuntru și ard.” Nicolae Iorga

***

Cine moare?

Moare câte puţin cine se transformă în sclavul obişnuinţei,
urmând în fiecare zi aceleaşi traiectorii;
cine nu-şi schimbă existenţa;
cine nu riscă să construiască ceva nou;
cine nu vorbeşte cu oamenii pe care nu-i cunoaşte.

Moare câte puţin cine-şi face din televiziune un guru.

Moare câte puţin cine evită pasiunea,
cine preferă negrul pe alb şi punctele pe “i” în locul unui vârtej de emoţii,
acele emoţii care învaţă ochii să strălucească,
oftatul să surâdă şi care eliberează sentimentele inimii.

Moare câte puţin cine nu pleacă atunci când este nefericit în lucrul său;
cine nu riscă certul pentru incert pentru a-şi îndeplini un vis;
cine nu-şi permite măcar o dată în viaţă să nu asculte sfaturile “responsabile”.

Moare câte puţin cine nu călătoreşte;
cine nu citeşte;
cine nu ascultă muzică;
cine nu caută harul din el însuşi.

Moare câte puţin cine-şi distruge dragostea; cine nu se lasă ajutat.

Moare câte puţin cine-şi petrece zilele plângându-şi de milă şi detestând ploaia care nu mai încetează.

Moare câte puţin cine abandonează un proiect înainte de a-l fi început;
cine nu întreabă de frică să nu se facă de râs
şi cine nu răspunde chiar dacă cunoaşte întrebarea.

Evităm moartea câte puţin, amintindu-ne întotdeauna că “a fi viu” cere un efort mult mai mare decât simplul fapt de a respira.

Doar răbdarea cuminte ne va face să cucerim o fericire splendidă.

Totul depinde de cum o trăim…

Poezie de Pablo Neruda
sursă foto: http://tvtropes.org/pmwiki/pmwiki.php/Main/PabloNeruda

Un tren lung ne pare viața…

Un lung tren ne pare viața, ne trezim în el mergând,
Fără să ne dăm noi seama unde ne-am suit și când.
Fericirile sunt halte, unde stăm câte-un minut;
Până când să ne dăm seama, sună, pleacă, a trecut…

Iar durerile sunt stații lungi, de nu se mai sfârșesc,
și în ciuda noastră parcă tot mai multe se ivesc.
Arzători de nerabdare înainte tot privim,
să ajungem mai degrabă la vreo țintă ce-o dorim.

Ne trec zilele și anii, clipe scumpe și dureri,
noi trăim hrăniți de visuri și-nsetați după plăceri.
Mulți copii voioși se urcă, câți în drum n-am întâlnit!…
Iar câte-un bătrân coboară trist, și frânt, și istovit.

Vine odată însă vremea să ne coborâm și noi;
ce n-am da, atunci, o clipă să ne-ntoarcem înapoi?
Dar, pe când, privind în urmă, plângem timpul ce-a trecut,
sună-n Gara Veșniciei; am trăit și n-am știut!…

Autor Traian Dorz, material preluat de pe www.resursecrestine.ro

Fă-ți timp

În trecerea grăbită prin lume către veci,
Fă-ți timp, măcar o clipă, să vezi pe unde treci!
Fă-ți timp să vezi durerea și lacrima arzând,
Fă-ți timp să poți, cu mila, să le alini, trecând.

Fă-ți timp pentru-adevăruri și adânciri în vis,
Fă-ți timp pentru cântare cu sufletul deschis,
Fă-ți timp să vezi pădurea, s-asculți lâng-un izvor,
Fă-ți timp s-auzi ce spune o floare, un cocor.

Fă-ți timp s-aștepți din urmă când mergi cu slăbănogi,
Fă-ți timp pe-un munte, seara, stând singur să te rogi,
Fă-ți timp să stai cu mama și tatăl tău bătrâni,
Fă-ți timp de-o vorbă bună și-o coajă pentru câini.

Fă-ți timp să stai aproape de cei iubiți, voios,
Fă-ți timp să fii și-al casei în slujba lui Cristos,
Fă-ți timp să guști frumsețea din tot ce e curat,
Fă-ți timp, căci ești de taine și lumi înconjurat.

Fă-ți timp de rugăciune,de post și meditări,
Fă-ți timp de cercetarea de frați și de-adunări,
Fă-ți timp și-adună-ți zilnic din toate câte-un pic,
Fă-ți timp, căci viața trece și când nu faci nimic.

Fă-ți timp lângă Cuvântul lui Dumnezeu să stai,
Fă-ți timp, căci toate-acestea au pentru tine-un grai,
Fă-ți timp s-asculți la toate, din toate să înveți,
Fă-ți timp să dai vieții și morții tale preț.

Fă-ți timp acum, că-n urmă zadarnic ai să plângi;
Comoara risipită a vieții n-o mai strângi.

Autor Traian Dorz, material preluat de pe www.resursecrestine.ro

Fiecare zi

Fiecare zi este o provocare
în care tu trebuie să înveţi să depăşeşti
munţi înalţi şi muşuroaie de cârtiţă.

Fiecare zi este o binecuvântare
atunci când o priveşti pozitiv.
Pentru că ai şansa de a încerca ceva nou.

Fiecare zi este o necunoscută,
a frumuseţilor pe care le-am ratat cu o zi înainte.
Fiecare zi este o certitudine
a amintirilor şi experienţelor frumoase pe care le-am acumulat.

Fiecare zi este o zi minunată,
în care putem întâlni oameni buni şi putem face lucruri bune.
Si în care putem fi bucuroşi
că noi rămânem oameni buni,
chiar şi atunci când întâlnim oameni care nu sunt.

Fiecare zi este o oportunitate
ca tu să te strădui şi să înveţi.
Căci, în final, asta este viaţa.
Fiecare zi este o binecuvântare câştigată.

Fă ca fiecare zi să conteze.

Nu cunosc autorul, material preluat de la http://www.diseara.ro/ro/conversatii/cultura-si-religie-12/versuri-dragi-491?p=3&

În ziua în care m-am iubit cu adevărat

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înţeles că în toate împrejurările mă aflam la locul potrivit, în momentul potrivit. Şi atunci am putut să mă liniştesc.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Stimă de sine.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am realizat că neliniştea şi suferinţa mea emoţională nu erau nimic altceva decât semnalul că merg împotriva convingerilor mele.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Autenticitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să doresc o viaţă diferită şi am început să înţeleg că tot ceea ce mi se întâmplă contribuie la dezvoltarea mea personală.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeste… Maturitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să realizez că este o greşeală să forţez o situaţie sau o persoană, cu singurul scop de a obţine ceea ce doresc, ştiind foarte bine că nici acea persoană, nici eu însumi nu suntem pregătiţi şi că nu este momentul.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Respect.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am început să mă eliberez de tot ceea ce nu era benefic – persoane, situaţii, tot ceea ce îmi consumă energia. La început, raţiunea mea numea asta egoism.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Amor propriu.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să-mi mai fie teamă de timpul liber şi am renunţat să mai fac planuri mari, am abandonat Mega-proiectele de viitor. Astăzi fac ceea ce este corect, ceea ce îmi place, când îmi place şi în ritmul meu.
Astăzi, ştiu că aceasta se numeşte… Simplitate.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să mai caut să am întotdeauna dreptate şi mi-am dat seama de cât de multe ori m-am înşelat.
Astăzi, am descoperit… Modestia.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am încetat să retrăiesc trecutul şi să mă preocup de viitor. Astăzi trăiesc prezentul, acolo unde se petrece întreaga viaţă. Astăzi trăiesc clipa fiecărei zile.
Şi aceasta se numeşte… Plenitudine.

În ziua în care m-am iubit cu adevărat, am înteles că raţiunea mă poate înşela şi dezamăgi dar dacă o pun în slujba inimii mele ea devine un aliat foarte preţios.
Și toate acestea înseamnă… Să ştii să trăieşti cu adevărat.

Poem de Charlie Chaplin
Sursă foto: Wikipedia