Oamenii frumoși

Oamenii frumoși se plimbă adesea prin sufletele lor, mari cât Universul, admirând arhitectura magică a emoțiilor.
Oamenii frumoși se ascund în locuri nebănuite, simțind minunea Bucuriei de a trăi.
Oamenii frumoși au frici și griji, și lipsuri și nevoi, dar le trăiesc ca și cum ar fi calea spre Sensibilitate și Dezvoltare.
Oamenii frumoși se hrănesc cu bucurii ciudate, rămase încă de nedeslușit pentru Ceilalți.
Oamenii frumoși știu să iubească într-un fel al lor, necondiționat de poluarea trăirilor dintre noi.
Oamenii frumoși nu lecturează cărțile de bucate ale fericirii, ci sunt fachirii propriilor rețete.
Oamenii frumoși iubesc să călătoreasca la bordul unor mijloace neconvenționale: o carte, un peisaj, un tablou, etc…iar locul lor preferat este la dreapta unui Vis.
Oamenii frumosi sunt alchimiști ce au găsit secretul pietrei filosofale – transformând totul din jur în aur, strigându-și altruist secretul unei mulțimi ce aleargă haotic după Altceva.
Oamenii frumoși au un zâmbet al lor pictat pe chip, în semn de prețuire pentru Viață.
Oamenii frumoși privesc spre Orizont, în speranța că, într-o zi, va debarca din marea norilor, o corabie cu Semeni.
Oamenii frumoși sunt Umbra omenirii ce își parcurge cu nepăsare drumul către moarte.
Oamenii frumoși așteaptă cu răbdare o zi, în care se vor fi născut într-o altă Lume.

(P.S. Inspirat de monitor, așteptându-l pe Vladimir să se trezească…)