Recreația mare, Mircea Sântimbreanu

Căutam un fragment, o nuvelă, o schiță, ceva special pentru prima întâlnire a atelierului de lectură și mi-am adus aminte de ”Recreația mare” a lui Sântimbreanu.

Nu m-am putut abține și am scos din bibliotecă o carte veche, ediția din 1987, cu foi galbene și desene de Iurie Darie – am răsfoit-o, rememorând amintiri voioase. Încă o dată textele lui Sântimbreanu m-au binedispus: au înviat pe rând Tilică cel care nu știa lecția la istorie, Mihai care a mutat cu un rând locul de vărsare al Nilului, Eugenița, care scăpa sub bancă, în momentul potrivit… creionul potrivit, Titi care citea atât de mult(!) și toți ceilalți elevi poznași.

Par actuale relatările lui Sântimbreanu, îmi place ironia lui rafinată, are eleganță în exprimare și nu mă plictisește niciodată chiar dacă e citit a nu-știu-cât-a oară.

Vă las cu acest minunat autor și cu persoanjele sale, care între timp au mai crescut…

Terapia comportamentală dialectică și modulul de toleranţă la suferinţă pentru persoanele care promovează comportamente de autorănire

Dezvoltată de Marsha Linehan, terapia comportamentală dialectică reprezintă un program specific de terapie pentru persoanele care suferă de tulburare de personalitate de limită, în special de pierderi severe ale autocontrolului comportamental.

Este vorba despre o abordare cognitiv – comportamentală completată cu practici de inspiraţie budistă, cum ar fi de exemplu utilzarea de procese dialectice sau capacitatea de a observa ceea ce se petrece în interior fără a emite judecăţi.

Abordarea psihoeducaţională (de grup) specifică aceste orientări are drept obiectiv exersarea și însușirea de strategii şi tehnici necesare unei gestionări adecvate și eficiente a emoţiilor, senzațiilor fiziologice și gândurilor disfuncționale în vederea diminuării frecvenței comportamentelor de autorănire.
Ele sunt organizate în patru module de învăţare, a câte opt sedinţe fiecare:

1. Modulul de conştientizare totală are drept obiectiv să-i înveţe pe participanţi să-şi observe senzaţiile, gândurile şi comportamentele în aşa fel încât să diminueze sentimentul de confuzie în ceea ce privește situația problematică, sentimentul cronic de vid şi gândurile disfuncţionale.
2. Modulul de reglare emoţională are drept obiectiv întărirea, pe cât posibil, a autocontrolului emoţiilor, astfel încât să se poată contracara instabilitatea afectelor
3. Modulul de toleranţă la suferinţă vizează exersarea și învăţarea unor comportamente alternative la conduitele impulsive deautorănire.
4. Modulul eficacităţii interpersonale este axat pe învăţarea gestionării conflictelor, astfel încât persoana să obţină ceea ce are nevoie respectându-se în acelaşi timp pe sine şi pe celălalt.

Regula de aur a însuşirii acestor competenţe este exerciţiul.

***

Mai jos sunt prezentate câteva dintre tehnicile propuse în cadrul modulului toleranță la suferință, cu mențiunea că exersarea acestora nu se substituie solicitării asistenței psihologice de specialitate, singura care vă poate ajuta să depășiți această ”nevoie” autopercepută de promovare a unui comportament disfuncțional cum este cel de autovătămare.

Obiectivul specific al modulului de toleranţă la suferinţă este acela de a învaţa cum să suportăm durerea şi să supravieţuim în continuare, fără a manifesta comportamente care să amplifice pe termen lung dificultăţile personale, dezvoltând competenţe și abilități care să ne ajute să ne acceptam şi să acceptăm situaţia ca atare.

Sunt incluse în cadrul acestui modul patru tipuri de strategii de toleranţă la suferinţă.

1. Analiza pro şi contra ajută persoana să reflecteze la avantajele şi dejavantajele pe care le are tolerând suferinţa resimţită. Devine astfel posibilă recontextualizarea evenimentului negativ căruia i se atribuie o dimensiune temporală, deci un sfârşit.

2. Sustragerea de la trăirea emoţiilor (sau distragerea atenției) reprezintă un ansamblu de competenţe care are drept obiectiv reducerea contactului cu evenimentele care declanşează emoţia sau cu unele elemente ale răspunsului emoţional generat de aceasta. Putem să ne sustragem emoţiilor prin intermediul unor activităţi care ne țin ”ocupați” pentru un scurt timp şi împiedică emoţiile negative să se autoîntreţină. Producerea de emoţii opuse permite detaşarea, pentru un anumit timp, de emoţia negativă.
Câteva exemple de activităţi/exerciţii care permit distragerea atenţiei de la emoţia negativă:

Concentrarea pe un obiect ( activitate ):
• concentrează-te asupra unui obiect şi încearcă să-l descrii identificând cât mai multe detalii;
• concentrează-te asupra a ceea ce se întâmplă în jurul tău;
• fă curat în cameră;
• cântă fără a-i deranja pe ceilalţi;
• scrie o scrisoare cuiva drag;
• încearcă să copii un text cu mâna stângă;
• scrie în jurnal;
• desenează sau pictează pentru o perioadă definită de timp ( 10 minute de exemplu );
• observă mişcările norilor pentru o perioadă definită de timp ( 10 minute de exemplu ).

Conştientizarea senzorială: concentrează-te asupra mediului înconjurător ca un tot unitar, utilizând văzul, auzul, gustul, pipăitul si mirosul :
• concentrare asupra unui zgomot specific, dacă sunt prezente concomitent mai multe zgomote de ex. zgomotul produs de maşini, ciripitul păsărilor, vocile umane, etc…;
• conştientizează diversitatea zgomotului care te înconjoară, pentru o perioadă definită de timp ( interval de timp cuprins între 15 secunde şi 30 de minute );
• concentrarea poate viza şi propriul corp ( ce simţi în interiorul corpului tău?, ce poţi atinge?, îţi percepi hainele, părul, bijuteriile?, îţi simţi trupul pe scaun?, ce vezi în jurul tău?, ce auzi?, ce miros percepi mai pregnant? );
• concentrarea asupra unui miros specific ( miroase un fruct sau simte mirosul din aer dimineaţa devreme sau imediat după ploaie );
• concentrarea asupra unui gust specific ( bomboană de mentă );
• concentrează-te asupra propriei respiraţii pentru o perioadă definită de timp ( interval de timp cuprins între 15 secunde şi 30 de minute );

Exerciţii mentale:
• Numără de la 1000 la 1 din 7 în 7 (din 5 în 5);
• Numeşte oraşele al căror nume începe cu o anumită literă;
• Numeşte persoane al căror nume începe cu o anumita literă;
• Reaminteşte-ţi în detaliu o vacanţă;
• Rezolvă integrame timp de 10 minute;
• Fă un puzzle;
• Citeşte un ziar sau un roman.

3. Atenuarea emoţiilor presupune un ansamblu de competenţe care constă în mobilizarea unuia dintre cele cinci simţuri astfel încât atenţia să fie centrată pe senzaţii fiziologice menite să calmeze emoţia negativă resimţită. Câteva exemple de activităţi / exerciţii care permit atenuarea emoţiilor negative:

• Ascultă sunete care să te relaxeze, sunete din natură.
• Ascultă muzică de relaxare, caută acel stil de muzică ce te linişteşte – evită acele stiluri care nu va fac altceva decât să te stimuleze şi mai mult, şi încearcă să o asculţi atunci când experimentezi emoţii negative puternice.
• Atinge materiale cu textura fină cum ar fi de exemplu: mătase, atlas, caşmir etc…
• Mănâncă bomboane cu aroma preferată: vanilie, caramel, mentă etc…
• Priveşte flacăra unei lumânări.
• Încearcă să miroşi ceva plăcut, aprinde o lumânare parfumată, o esenţă de parfum, un beţişor parfumat şi lasă-te purtat de imaginaţie.
• Ţine mâna sub un jet de apă rece pentru câteva momente, senzaţia de rece te va linişti.
• Ia un cub de gheaţă în mână şi strânge-l cu putere, senzaţia de rece te va linişti
• Ia un creion roşu ( marker ) şi vopseşte-te exact acolo unde ai intenţiona să te răneşti. Apoi cu un creion negru fă deasupra niste dungi tot aşa cum ai face cu instrumentul cu care te tăiai. Dacă nu te relaxează strânge în acelaşi timp cubul de gheaţă.
• Pune-ţi în jurul încheieturii de la mână o bandă roşie şi strânge-o tare ca şi cum te-ai fi tăiat şi ţi-ar fi curs sânge, după un timp o sa te doară dar nu o să-ţi producă daune corporale; când te linişteşti, dai jos banda roşie de pe mână.
• Aruncă cu mingea, cu perna sau cu ciorapii facuţi ghem în perete cât poţi de tare.
• Strigă în pernă cât poţi de tare dar în aşa fel încât să nu te audă alţii.
• Scrie o scrisoare oamenilor care te-au rănit, scrie tot ce îţi vine în minte şi apoi arunc-o sau rupe-o bucăţele, repetă-ţi că toate trăirile negative vor dispărea odată cu ea.
• Priveşte culori puternice pentru o perioadă definită de timp ( 10 min de exemplu ).
• Priveşte o floare pentru o perioadă definită de timp ( 10 min de exemplu).
• Îmbrăţişaţi-vă sau rugaţi pe cineva să vă strângă în braţe.
• Prindeţi-vă un cleştişor pentru rufe de nas sau de lobul urechii şi concentraţi-vă asupra senzaţiilor resimţite.

4. Ameliorarea momentului constă în contracararea efectelor evenimentelor autopercepute ca negative prin promovarea unor conduite care pot avea impact pozitiv asupra stării resimțite. Câteva exemple de activităţi / exerciţii care permit ameliorarea momentului :

Monologul interior :
• repetă-ţi în gând fraza personală de încurajare;
• gândeşte-te ce ţi-ar spune în acest moment persoana pe care o iubeşti cel mai mult ;
• spune în gând o rugăciune ;
• mergi la Biserică, aprinde o lumânare şi gândeşte-te la acele lucruri pentru care ar trebui să-i mulţumeşti lui Dumnezeu;

Autoîncurajarea:
• rosteşte cu voce tare fraza personală de încurajare;
• rosteşte cu voce tare acele cuvinte pe care ţi le-ar adresa, dacă ar putea în acest moment; persoana pe care o iubeşti tu cel mai mult;

Imageria mentală:
• concentrează-ţi atenţia şi gândeşte-te la cineva la care ţii cu adevarat, imaginează-ţi că eşti cu această persoană acolo unde ţi-ar placea cel mai mult, concentrează-te până ţi se pare aievea;
• aminteşte-ţi de ceva plăcut, închide ochii, extrage-te din mediu, nu mai auzi şi nu mai vezi nimic până când amintirea îţi apare ca o imagine adevărată în faţa ta;
• poate fi o imagine dintr-o excursie plăcută, o fotografie, continuă în gând o discuţie interesantă.

Amintirea şi crearea unor imagini plăcute:
• Aminteşte-ţi o situaţie plăcută când te-ai simţit bine, când ai avut succes;
• imaginează-ţi ce ai face dacă ai câştiga o maşină
• fă o călătorie imaginară spre un loc care îţi place în mod deosebit

(informația prezentată reprezintă o selecție tradusă și adaptată de pe http://www.skillsshop.ch/lang1/comportamento_autolesionante.html)

***

Așa cum am precizat și anterior, scopul acestor exerciții este de a diminua suferința autopercepută ca fiind insuportabilă, de nedepășit și de a o aduce, cel puțin pentru moment, la un nivel tolerabil pentru persoana în cauză. Ele reprezintă doar o infinită parte din travaliul personal presupus de schimbarea în direcția diminuării și stopării comportamentului de autorănire. Scopul prezentării lor este de a le exersa și de a identifica doar câteva, care se dovedesc a fi eficiente în sensul producerii unui efect de detensionare, în vederea utilizării lor ca metodă de self-help până la o eventuală întrevedere cu specialistul.

Contrar unor prejudecăți comune, dacă te autorănești nu înseamnă că ești nebun, poate însemna că nu ai avut oportunitatea de a învăța modalități eficiente și funcționale de a face față unor situații dificile de viață. Din nefericire nu toți am beneficiat de această oportunitate.

Putem însă (și ar trebui) să apelăm la serviciile unui specialist în domeniu atunci când conștientizăm că obținerea unei stări personale de bine, de detensionare, de evadare, de activare, etc… implică o autolezare corporală. Deasemenea, la fel ca în orice problematică de natură psiho-comportamentală factorii implicați și tabloul clinic sunt diversificate, variind de la persoană la persoană – un motiv în plus să apelați la ajutorul unui specialist.

Jeff Kinney vs Mircea Sântimbreanu


Acest post a fost inspirat de copiii de la atelierul de lectură , cărora le mulțumesc, pe această cale. Sâmbătă, la prima întâlnire am lecturat și discutat ”Un băiat citit” de Mircea Sântimbreanu, autor despre care copiii mai auziseră, ba chiar unii mai citiseră o povestioară, două din ”Recreația mare”.

Și de la Titi Brumărescu am ajuns, pe calea școlăreilor năstrușnici, la Greg… surpriza plăcută a fost că toată lumea îl cunoștea pe Greg (răsfoisem și eu, în urmă cu câteva luni cartea lui Kinney, după ce un copil mi-a vorbit pe nerăsuflate despre brânza mucegăită de pe terenul de sport deși nu rămăsesem prea entuziasmantă, probabil o priveam cu ochii adultului).

Este extraordinar faptul că o carte ne poate plasa într-o discuție atât de interesantă dar mă întreb (din nou) cum se face că știm cine e Greg și mai puțin ”elevul” lui Sântimbreanu.

Au mai mult farmec întâmplările din ”Jurnalul unui puști”, și-au pierdut din candoare cele din școala lui Sântimbreanu, o fi efectul de globalizare, doar strategia de marketing, grafica – felul în care e redactat și prezentat textul? Eu, una recunosc că m-au impresionat, în ediția ”Recreația mare” pe care o dețin, desenele lui Iurie Darie – sunt fantastice.

Am crezut dintotdeauna că nu există cărți neinteresante ci cărți care ne stimulează mai mult sau mai puțin să le citim și, din această perspectivă, cel puțin pe categoria școlărei, cartea lui Kinney a devenit una populară.

Și atunci de ce să nu îl punem pe Kinney să joace în echipa noastră, a celor care promovează lectura, și să îl rugăm să ni-l introducă și pe Sântimbreanu & company… noi am reușit. Pentru că la întâlnirea următoare (24 martie), copiii de la atelierul de lectură au ales să citim și să discutăm o altă povestioară (”eventual două” cum spunea unul dintre ei) din ”Recreația mare” și cu Greg să ne întâlnim, virtual… într-o altă sâmbătă.

Și să nu uităm că sâmbăta se citește – măcar o pagină, două!

Dacă

Dacă ştii cumpătul să ţi-l păstrezi, când toţi în jurul tău şi-l pierd
Și tot pe tine te-nvinovăţesc,
Dacă încrederea în tine nu-ţi slăbeşte când toţi în juru-ţi se-ndoiesc,
Dacă până şi îndoiala lor tu ştii s-o stăpâneşti;
Dacă, neostenind de-ndelungata aşteptare, ştii încă să aştepţi,
Sau, de minciună-nconjurat, minciuna nu o foloseşti
- Fără să vrei să pari prea bun sau prea înţelepţeşte să vorbeşti
Dacă ştii să visezi astfel ca visul să nu te robească,
Dacă ştii să gândeşti fără ca singur gândul ţel să-ţi fie,
Dacă ştii să-nfrunţi deopotrivă izbânda şi necazul
Și pe-aceste două mari amăgitoare cu-aceeaşi ochi să le priveşti,
Dacă poţi îndura ca adevăruri ce-ai rostit, răstălmăcite de mişei, laţ pentru proşti s-ajungă
Sau lucrurile carora le-ai închinat o viaţă zdrobite să le vezi , şi din nimic, din nou să le zideşti
Dacă din tot ce-ai dobândit, poţi face o singură grămadă
Pe care s-o arunci din nou în joc, şi, dintr-o dată
Dacă pierzi, să ştii s-o iei iar de la capăt:
Inima, nervi şi simţuri dacă ştii să le cruţi
Ca să-ţi poată sluji şi-atunci când vor slăbi
Şi-astfel să faci ca ele să dureze şi-atunci când nu vei fi
Decât doar o voinţă care să le ordone: Rezistaţi !
De poţi să te-ntovarăşeşti cu regi şi să rămâi curat,
De poţi vorbi mulţimilor fără a fi-ngânfat,
De nu te pot răni duşmanii şi nici prea iubitorii tăi prieteni,
De se pot bizui pe tine toţi, dar nu prea mult doar unul,
Dacă minutul ne-ndurător în şaizeci de secunde preţioase-l poţi schimba,
Atunci întreaga lume, cu tot ce ea cuprinde, îţi aparţine
Şi ce e mai de preţ, prietene, un OM întreg vei fi făcut din tine.

poezie de Rudyard Kipling
sursă foto Wikipedia